la o ceasca de ceai

Mi s-a facut dor de o ceasca de ceai.
Mi s-a facut dor de aroma ce ascunde atatea povesti...
Cine spunea ca o ceasca de ceai este ca un voiaj in alte tari. Eu cand beau ceai nu calatoresc prea departe de camera cu enciclopedii si lampi in forma de clopote. Acolo ma pitesc pe un fotoliu si-mi las micile celule cenusii si genele sa se legene pe muzica de jazz.
Vreau, printre alte scopuri in viata, sa invat sa fac ceai delicios. Vreau sa aiba aroma de scortisoara, de vanilie, de cocos, cocktail, si alte ierburi.
Vreau sa se stranga toti copiii de pe ulita intr-o sufragerie calda si sa le pregatesc ceaiul potrivit personalitatii lor. Unora sa-l indulcesc cu miere, altora cu zambete. Si fiecare sa se opreasca sa savureze cescuta de ceai si sa surada bland. Atunci toti vor fi printi si aristrocrati plini de blandete, ce servesc ceaiul in compania doamnelor si domnisoarelor cu zulufi.

aaaaaaaaaaaa. cum se zice:
m-am intooooooooooooorssssssss !
si vai cat am indurat :))