31.05.2009
28.05.2009
sfârşit de an... (partea I)
* Aproape a trecut clasa a 7-a.
Uneori cu paşi uşori, de balerină, alteori ca şi cu bocancii, apăsat.
* Şi habar n-am totuşi cum a trecut aşa repede. Cred că face parte din procesul ăla de care tot vorbesc adulţii... că cică timpul trece repede, şi cu cât înaintăm în viaţă, înaintează accelerat şi anii.
* Am descoperit, aproape zi de zi, schiţe prăfuite de oameni... le-am descoperit tablourile caracterului lor. Şi da, a trebuit să ajung, inevitabil, la concluzia că unii oameni sunt parşivi.
Alţii poate nu, dar sunt prea absorbiţi de sentimentul de superioritate, sau chiar inferioritate.
* Am făcut greşeli, chestii stupide, tâmpenii - as usually: me.
* Mi-am luat, aproape săptămânal, viaţa în mâini, am aruncat-o în balanţă şi am şlefuit-o imaginar. Şi, fiecare zi de luni, fiecare început de lună, de anotimp, de mai-ştiu-eu-ce, era un nou prilej de metamorfoză, de wannabe who I want.
* Am renunţat la skateri, la păr nepieptănat (bine... asta e o trăsătură mai aparte a părului meu, care oricât l-aş pieptăna tot cum vrea el stă).
* Am început să citesc...cum făceam când eram în clasele I-IV. Defapt, am râvnit după momentele acelea. Şi îmi doream să fiu ca... atunci.
* Mi-a plăcut cum sună domnişoară, mademoiselle, şi am încercat să mă creionez astfel încât să merit însuşirile astea.
* Am visat...
27.05.2009
revoltaţilor...
Dacă eşti atât de nervos şi pornit pe "nu" şi negaţiile tale existenţiale, cotidiene, sociale...
Dacă te uiţi în jur cu silă, cu egoism, invidie, spunându-ţi că "ăla o avut noroc, ăla o avut nu-ştiu-ce, ăla e lăudăros", că tot timpul ăla e mai prost, că defapt numai tu nu ştii şi nu înţelegi prin ce moduri parşive are succes...
Dacă faci faţa ta dezgustată caracteristică pentru că nimeni nu-ţi înţelege toanele şi aerele şi te enervezi pentru că le mai bagă şi în seamă în timp ce tu te lupţi straşnic cu monştrii şi drăcuşorii tăi....
Dacă nu te poţi concentra să faci ceva pentru că imediat îţi fuge gândul la ograda vecină...
Atunci, prietene...
nu-ţi voi produce o revelaţie, nu-ţi voi da un şut în fund. Tu trebuie să ţi-l dai.
Cred doar că ar fi bine să începi să-ţi trăieşti viaţa. Ta. Personală.
Şi cred că ar trebui să te opreşti... câteva secunde... şi să observi că viaţa ta poate fi... altfel.
Poate fi cum o vrei tu să fie.
25.05.2009
fashion magazines şi kitschul
Publicaţi postare
Când am vrut să citesc, pentru prima oară, o revistă d'asta... Elle, Glamour, Beau Monde... mi-au luat câteva săptămâni de sugerat, subtil, la mama, că ar fi fain să cumpere.
Hahaha. Adică... eu şi feişănu ? ştii tu... , supermodele, rochii, eleganţă, frumuseţe, stil... ?
hahahah. Te rog !
Asta a fost cu ceva timp în urmă.
Acum... lunar cumpăr câteva reviste d'astea. Şi da, nu înţeleg de ce alte fete de vârsta mea/mai mari nu ar cumpăra. Really, decât să cumperi Bravo Girl şi Cool Girl, -- tâmpenii, mai bine afli povestea lui... Marc Jacobs, de exemplu. Sau al unor tipe care au făcut ceva frumos. Care sunt apreciate. Care au grijă de... corpul lor. Şi de aspectul exterior. Pentru că dacă suntem inteligente putem să realizăm limita între exterior şi... interior. Şi ne dăm seama şi care e cel mai important. Doar că... Ţine de respect, bun simţ, atitudine, să te preocupe (în limita normalului)...cum arăţi. Şi în modul bun.
Cât despre preocuparea pentru aspectul exterior... îţi trebuie şi aici inteligenţă. Nu feştindu-te la ochi şi machiându-te, la paişpe ani, punându-ţi un tricou alb sclipicios ultra kitschos şi făcându-ţi părul neîngrijit şi ultra-ars cu placa.
Nu fac teoria feminităţii - n-am vârsta necesară.
Doar că...
girl !
asta e diferenţa între she's got the look şi kitsch.
3 citate - postul nr. 100 !
22.05.2009
salut ! mă numesc...
Alle!
Defapt... Alexandra.
Sau Angela. Angi.
spune-mi Alice.
Defapt... Alexandra.
Sau Angela. Angi.
spune-mi Alice.
Defapt numele meu real e Alexandra Angela O. Până acum 3 ani, eram Alexandra. Apoi, tehnologia, netul, mess, blabla, am devenit Allessya ( era pe vremea când mămăicile nu puneau nume la copii Alessia, Cassandra, Jessica, şi etc. ). Allessya îmi ziceau şi colegii. Defapt, Alle. Tot timpul am fost Alle...
până când...
m-am gândit la liceu. (habar n-am la ce secţie mă duc). Dar acolo lumea habar n-are că sunt Alle, Allessya, Angela sau MississippiintheMidleofMissouri;
Aşa că m-am gândit să mă prezint altfel.
Alice. Sau văd eu...
Spuneţi-mi nişte nume interesante. Frumoase. Melodioase. Poate chiar numele vostru :), al mamei, al surorii, iubitei.
21.05.2009
vară
Spuneţi-mi ce vreţi, dar la mine a venit vara.
se simte în aeeeeeeer !
A! p.s.: mâine sesiune de poze +)); poate postez şi cu... mine...ceva poze(lol!);
edit: n-am poze .
se simte în aeeeeeeer !
A! p.s.: mâine sesiune de poze +)); poate postez şi cu... mine...ceva poze(lol!);
edit: n-am poze .
19.05.2009
renunţ. vară
Am renunţat la scrisul de mână. Era ceva nou, inovator, super, cool, (haide că mă laud eu singură dacă voi nu aţi făcut-o). Totuşi... era obsitor. În anul 2009, e mai simplu să... baţi la calculator. Şi de citit, şi de scris.
Revin...
mi-e dor de vară !
prima oară!
Vreau... libertate. Câmp, flori, rochii, mare, apă, dans, foc, cer, nori, floarea soarelui, prieteni, cărţi, ţară, cântece, hituri, mac, fotografii, sibiu, cluj...
Şi îmi promit: vara asta o să fie super! Fără compromisuri. Fără regrete. Fără să-mi fie dor de ceva ce a fost.
Life goes on. Ba nu! SHOW MUST GO ON.
+ o melodie stupidă. uh la la la.
16.05.2009
15.05.2009
zi frumoasă
Să mă trezesc în fiece dimineaţă luminat de raza unui zâmbet; să fac o reverenţă zilei, pentru ce-mi va oferi; cu mintea curată să-mi încep munca; să am clar în gând, chiar şi atunci când fac lucruri mărunte, scopul ultim al muncii mele; să-mi întâmpin semenii cu zâmbetul pe buze şi cu iubire în inimă; să fiu blând şi amabil în fiece clipă; să adorm mângâiat de satisfacţia lucrului bine făcut - aşa mi-aş dori să decurgă mereu zilele mele.
Thomas Dekker
A voastră ?
scrisul de mână
Scrii de mână ? Nu-mi spune că eşti total în era tehnologiei şi singurele chestii pe care le scrii cu stiloul / pixul sunt semnăturile şi... cam atât. Uite ! Tomata cu Scufiţă lansează o expoziţie de mesaje scrise de mână. Anume... " pe o foaie de hârtie, scrieţi de mână un mesaj pentru cineva, faceţi o poză sau scanţi-l şi trimiteţi-l " (...)
Am zis că să trimit şi eu (de ce nu?). Dar habar n-aveam ce. Aşa că mi-am deschis o carte cu citate (da, o carte din colecţia Helen Exley) la întâmplare.
Ah ! Şi chiar am avut emoţii când am scris. Aşa că... nu mă condamnaţi ! ă. plus că niciodată nu reuşesc să ţin un rând drept.
gluma de weekend
Nu îmi voi face din asta un obicei dar, trebuie să recunosc, din mulţimea (de 3-4) de bancuri pe care le ştiu, ăsta e singurul care e chiar (după părerea altora) amuzant:
glumă despre criza financiară
Guvernul român va asigura slujbe pentru şomeri pe perioada crizei financiare. Ele vor fi oficiate de către preoţi, episcopi şi mitropoliţi.
e destul de macabră, ştiu... dar... +))
glumă despre criza financiară
Guvernul român va asigura slujbe pentru şomeri pe perioada crizei financiare. Ele vor fi oficiate de către preoţi, episcopi şi mitropoliţi.
e destul de macabră, ştiu... dar... +))
13.05.2009
15 lucruri ce te fac să te simţi fericit
1. Să iubeşti.
2. Să auzi, din întâmplare, cum cineva spune ceva frumos despre tine.
3. Să râzi până te dor muşchii feţei.
2. Să auzi, din întâmplare, cum cineva spune ceva frumos despre tine.
3. Să râzi până te dor muşchii feţei.
4. Să simţi ploaia caldă de vară.
5. Să faci un lucru pe care ţi-l doreai de mic.
6. Să mănânci o prăjiturică delicioasă, după o zi epuizantă.
7. Să te sune un prieten să-ţi spuna că îi e dor de tine.
8. Să termini un proiect excelent.
9. Ciocolată
10. Să câştigi un concurs.
11. Telepatia
12. Să afli că cineva ţine la tine.
13. O baie cu spumă, aromată, şi toate celea.
14. Să citeşti o poezie ce ţi-a marcat adolescenţa.
15. Să faci baloane de săpun.
16. ......
puteţi continua voi
5. Să faci un lucru pe care ţi-l doreai de mic.
6. Să mănânci o prăjiturică delicioasă, după o zi epuizantă.
7. Să te sune un prieten să-ţi spuna că îi e dor de tine.
8. Să termini un proiect excelent.
9. Ciocolată
10. Să câştigi un concurs.
11. Telepatia
12. Să afli că cineva ţine la tine.
13. O baie cu spumă, aromată, şi toate celea.
14. Să citeşti o poezie ce ţi-a marcat adolescenţa.
15. Să faci baloane de săpun.
16. ......
puteţi continua voi
12.05.2009
Jurnal
Ştii ce e fain ? Că pot să scriu nişe tâmpenii ca apoi să le şterg.
Poate mi-e dor să scriu despre mine. Poate că nu mai vreau (acum) să scriu despre zile însorite,
11.05.2009
fără blog
Asta/mi propun. Scuzaţi-mă, dar mi-a cam pierit, nu ştiu cum, cheful de a scrie pe blog. Poate e de la vreme.
Aşa că, măcar să fac ceva util:
o săptămână fără blog.
Cum sună?
haideţi că glumesc. Nu chiar o săptămână. O zi, două.
Până atunci... vă recomand nişe articole ce-mi plac. d'ale mele. cele mai bune.
şi vă recomand/rog să comentaţi.
:) măcar atât faceţi pentru mine... în absenţa mea...
iubire
de ce eşti special
pace şi iubire
jurnal
traieste azi ca si cand cel drag ar muri maine
muzica
3 citate
Aşa că, măcar să fac ceva util:
o săptămână fără blog.
Cum sună?
haideţi că glumesc. Nu chiar o săptămână. O zi, două.
Până atunci... vă recomand nişe articole ce-mi plac. d'ale mele. cele mai bune.
şi vă recomand/rog să comentaţi.
:) măcar atât faceţi pentru mine... în absenţa mea...
iubire
de ce eşti special
pace şi iubire
jurnal
traieste azi ca si cand cel drag ar muri maine
muzica
3 citate
10.05.2009
3 citate
"Dacă vrei să placi interlocutorului, să stârneşti în urmă-ţi reacţii admirative pentru felul în care comunici şi relaţionezi, e bine să ştii că:
* cea mai importantă parte a dialogului este să ştii să asculţi. Sunt de-a dreptul neplăcuţi cei ce întrerup, vorbesc despre ei, povestesc lucruri de care nu suntem interesaţi, au opinii, soluţii şi sentinţe apăsate pentru orice, se pricep la tot şi la toate
* exersează-ţi obiceiul de a citi o carte pe săptămână. Se va vedea: ideile şi forma pe care o îmbracă atunci când le expui în faţa interlocutorului vor fi mult mai îmbogăţite
* cei mai inteligenţi dintre noi ştiu că adevărul zace undeva la mijlocul unui schimb de idei contradictoriu. Oricât ai fi de înflăcărat să-ţi aperi "adevărul", nu pune mai multă emoţie decât este cazul într-o conversaţie."
capitolul: comunicare; paginile 36, 37, 42
PS: o să fac cum doriţi voi. Aşa că spuneţi-mi dacă doriţi să revin la cele 3 citate.
08.05.2009
să vă spun o povestioară
Când cineva a întrebat-o pe Angelica cum se numeşte, ea a răspuns, timid, "nu ştiu..."; I se părea aiurea să denumeşti pe cineva, cumva. Poate din cauză că toţi se strâmbau când auzeau un nume gen "Ortansia", "Brânduşa". Chiar şi la numele ei, unii ridicau din sprâncene şi făceau o grimasă de compătimire. Poate acum e, mai la modă, să spună că se numeşte Alessia sau Jessica.
Să revenim... Anjelique (franţuzit, sună mai elegant) trăia pe Terra... deci era om, aşa ca mine, şi ca tine. Adevărul e că ea tot timpul s-a simţit mai ciudată. Nu era cea-mai-frumoasă-fată-din-liceu, nici cea-mai-mai-de-nota-10. Nu avea dimensiunile 90-60-90, 1.75 şi nu-mai-ştiu-eu-ce. Nu îşi petrecea timpul alături de fetele populare, nici nu alerga după băieţi.
Ea citea... şi când citea, se pierde în paradisul universului utopic... Condeiul o fermeca. Aşa că a încercat şi ea să scrie. Fiecare cuvânt al ei prindea viaţă... de exemplu, când a scris, o dată, "zefir", cuvintele au fugit şi s-au transformat într-un fluturaş care se juca în părul ei. Aşa şi cu "iubire" şi "licurici". Chiar şi cuvântul "micuţ" a început să danseze, jovial, în faţa ochilor ei.
Cred că de atunci, de la Angelica, cititul este îmbrobit cu magie.
Ah! Dar cât de puţini se lasă vrăjiţi...
07.05.2009
Lepşe 3 în 1
Nu am avut timp să onorez nişte lepşe. Aşadar, tnx: Graţiela, Geo, Unguru'.
Aşadar, în ordine aleatorie:
Trebuie să schimb ceva? Neaparat?
2. Primul film care îţi vine în minte acum?
"Jurnalu" - The Notebook
3. Ce ai desenat ultima oară? (pe hartie)
hippyozări
4. De cate ori ai spus “Te urăsc”?
Eu nu urăsc pe nimeni.
rectific: aproape în fiecare zi i-o zic lui Voina
5. Cu ce personaj din literatură te identifici?
Încă nu m-am identificat pe mine. Totuşi, cu Marianne din Raţiune şi simţire (Jane Austen). Câteodată chiar cu Elinor. Nedefinită.
6. Cât de bine te înţelegi cu tine?
Tot mai bine.
7. Dacă ar fi să scrii o carte, ce titlu ar avea?
Je ne sais pas!
"Fait moi un bon thé, j'ai une histoire á te raconter".
8. Descrie în 3 cuvinte o persoană dragă ţie:
nu pot!
9. Continuă propoziţia: Azi, încă adormit, am visat la... une belle histoire... impossible!
Numeste un moment din viata ta cand ai plans de bucurie.
Uau! Cred că nu am plâns de bucurie până acum. Sau, dacă am făcut-o, am păstrat momentul acela undeva, înăuntru, astfel încât poate o să-mi amintesc cândva, la momentul potrivit.
Numeste un lucru de care esti mandru.
Mândria e un păcat. păcatul meu preferat .
Care este scopul tau in viata.
O să aflaţi atunci când voi lua Premiul Nobel pentru acea chestie...
Cum te relaxezi?
Sunt relaxată.
Crezi ca esti o persoana norocoasa?
Thank God yes! Yes, yes, yes!
De ce te enervezi de cele mai multe ori?
Mă enervez când nu-mi iese ceva cum vreau eu.
Cum scapi de nervi?
Să vedem... Beau ceai. Yoga. Încerc să fac asta înainte de a arunca cu toate lucrurile din jur. Sunt rea la nervi.
Ce lucru aiurea ai face de nervi?
Nu sunt Lefter.
Menţiune: also tnx grapfruits pentru leapşa despre realţii... dar... i think i can't answer at this :D
Aşadar, în ordine aleatorie:
LEAPŞA NUMĂRUL UNU
1. Care e singurul lucru pe care nu ai vrea să-l schimbi la tine?Trebuie să schimb ceva? Neaparat?
2. Primul film care îţi vine în minte acum?
"Jurnalu" - The Notebook
3. Ce ai desenat ultima oară? (pe hartie)
hippyozări
4. De cate ori ai spus “Te urăsc”?
Eu nu urăsc pe nimeni.
rectific: aproape în fiecare zi i-o zic lui Voina
5. Cu ce personaj din literatură te identifici?
Încă nu m-am identificat pe mine. Totuşi, cu Marianne din Raţiune şi simţire (Jane Austen). Câteodată chiar cu Elinor. Nedefinită.
6. Cât de bine te înţelegi cu tine?
Tot mai bine.
7. Dacă ar fi să scrii o carte, ce titlu ar avea?
Je ne sais pas!
"Fait moi un bon thé, j'ai une histoire á te raconter".
8. Descrie în 3 cuvinte o persoană dragă ţie:
nu pot!
9. Continuă propoziţia: Azi, încă adormit, am visat la... une belle histoire... impossible!
LEAPŞA NUMĂRUL DOI
Numeste un moment din viata ta cand ai plans de bucurie.
Uau! Cred că nu am plâns de bucurie până acum. Sau, dacă am făcut-o, am păstrat momentul acela undeva, înăuntru, astfel încât poate o să-mi amintesc cândva, la momentul potrivit.
Numeste un lucru de care esti mandru.
Mândria e un păcat.
Care este scopul tau in viata.
O să aflaţi atunci când voi lua Premiul Nobel pentru acea chestie...
Cum te relaxezi?
Sunt relaxată.
Crezi ca esti o persoana norocoasa?
Thank God yes! Yes, yes, yes!
De ce te enervezi de cele mai multe ori?
Mă enervez când nu-mi iese ceva cum vreau eu.
Cum scapi de nervi?
Să vedem... Beau ceai. Yoga. Încerc să fac asta înainte de a arunca cu toate lucrurile din jur. Sunt rea la nervi.
Ce lucru aiurea ai face de nervi?
Nu sunt Lefter.
LEAPŞA NUMĂRUL TREI
SUNT ... încă nu sunt.
AŞ VREA.... să fim.
NU-MI PLACE ... stressul, indiferenţa...
MĂ TEM .... să mă trezesc din vis.
AUD .... une chanson.
ÎMI PARE RĂU..... că nu pot să fac totul perfect.
DANSEZ.... mă împiedic.
NICIODATĂ... ba nu.
RÂDEAM... mereu în preajma cuiva...
PLÂNG CÂND... nu vreau să plâng! la ce ajută?
NU-MI PLACE DE MINE PENTRU CĂ... nu-ţi spun ţie de ce.
SUNT CONFUZĂ.... all the time.
AM NEVOIE.. de...
AR TREBUI.. n-ar trebui.Menţiune: also tnx grapfruits pentru leapşa despre realţii... dar... i think i can't answer at this :D
Anunţ mai târziu la cine transmit lepşele, mai departe.
05.05.2009
eu... nu ştiu
mă caut.
încep săptămâna altfel. învăţ. nu, nu din manuale şi caiete. ci din viaţă. greşesc. trec mai departe. nou. ce îmi place e că pot să-mi dau seama ce fac. şi dacă nu îmi place, vine schimbarea.cum spuneam: încep săptămâna altfel.
aşadar.
* mă duc să văd un film
* să citesc "la răscruce de vânturi"
* să citesc din caietul de română... că ... am teză.
* să beau ceai verde
* yoga
* someone else
*să...
* să citesc "la răscruce de vânturi"
* să citesc din caietul de română... că ... am teză.
* să beau ceai verde
* yoga
* someone else
*să...
metamorfoză.
vreau să...mă găsesc.
04.05.2009
Jocuri politice stupide ( boicotarea tezei unice )
Luaţi-vă toţi de profesori, că huo, că nu le pasă, sărmanii de voi, bieţii, prin ce dramă, prin ce tragedie treceţi, sărăcuţii, că se intârzie teza!
Nu zău !
Trebuie să fii un elev mediocru care vrea să pară inteligent (şi nu e) să critici profesorii. Pentru ce? Pentru că merită un salariu ceva mai bun decât al unui vânzător, pentru că merită un trai cel puţin decent?
Dar cine e de vină? Cine e de vină cădoamna ministru al învăţământului promite o creştere fabuloasă a salariului, că toţi motanii suiţi la conducere asigură că vor aduce marea cu sarea. Nimeni din aceşti oameni politici nu fac nimic. Nimic. Nici măcar de bun simţ, de obraz, de onoare.
Am citit undeva, pe un blog, n condamnări ale profesorilor. Că ce, că ei n-au copii în clasele VII, VIII, şi d'aia au făcut grevă. Nu zău. Dar că profesorii au proprii lor copii, nu s-a gândit nimeni?
Vina aparţine oamenilor din stat. Nu ştiu să jignesc, dar, dacă aş avea talentul ăsta, aş face-o.
Dacă e criza, de ce nu e valabilă şi pentru cei din sectorul bugetar...
Statul îşi bate joc. Aşa cum politicienilor nu le pasă de generaţia tânără.
Mi-e silă. Mi-e silă de politică şi de politicieni.
Sper ca profesorii să primească o mărire de salariu. Nu merită să treacă prin astfel de situaţii. Într-un stat civilizat, nu ar trebui să se treacă prin astfel de situaţii.
concluzie: nu mă veţi vedea în politică prea curând.
Nu zău !
Trebuie să fii un elev mediocru care vrea să pară inteligent (şi nu e) să critici profesorii. Pentru ce? Pentru că merită un salariu ceva mai bun decât al unui vânzător, pentru că merită un trai cel puţin decent?
Dar cine e de vină? Cine e de vină că
Am citit undeva, pe un blog, n condamnări ale profesorilor. Că ce, că ei n-au copii în clasele VII, VIII, şi d'aia au făcut grevă. Nu zău. Dar că profesorii au proprii lor copii, nu s-a gândit nimeni?
Vina aparţine oamenilor din stat. Nu ştiu să jignesc, dar, dacă aş avea talentul ăsta, aş face-o.
Dacă e criza, de ce nu e valabilă şi pentru cei din sectorul bugetar...
Statul îşi bate joc. Aşa cum politicienilor nu le pasă de generaţia tânără.
Mi-e silă. Mi-e silă de politică şi de politicieni.
Sper ca profesorii să primească o mărire de salariu. Nu merită să treacă prin astfel de situaţii. Într-un stat civilizat, nu ar trebui să se treacă prin astfel de situaţii.
concluzie: nu mă veţi vedea în politică prea curând.
03.05.2009
3 citate
Another guest post, écrit par Rien Spécial (mihnea)
Intrucat Alle este plecata, se pare ca trebuie sa postez eu cele 3 citate pentru o saptamana mai buna. Dupa lungi cautari virtuale, m-am hotarat la urmatoarele :
Intrucat Alle este plecata, se pare ca trebuie sa postez eu cele 3 citate pentru o saptamana mai buna. Dupa lungi cautari virtuale, m-am hotarat la urmatoarele :
" Regardless of how you feel inside, always try to look like a winner. Even if you are behind, a sustained look of control and confidence can give you a mental edge that results in victory "
( Arthur Ashe )
" What we do for ourselved dies with us. What we do for others and the world remains and is immortal "
( Albert Pine )O saptamana placuta !
02.05.2009
Phaidros ( sau despre frumos )
guest post, scris de rien special (mihnea)
In fiecare zi, viata ne arunca in cale o multime de lucruri pe care noi
le catalogam ca fiind " frumoase ". Poate le vedem o singura data in viata sau poate trecem zilnic pe langa ele, fara a stii cat ne sunt de dragi. Constatam doar, dupa o perioada de timp, ca ne lipsesc. Despre lipsurile fiintei umane sunt multe de zis ; nu ne-ar ajunge 9 vieti sa discutam doar despre ele. Defapt, nu sunt sigur daca ne-ar ajunge 9 vieti sa ne descoperim lipsurile.
Originalitatea este cu siguranta unul dintre multele calitatati de care omenirea duce lipsa. Pentru ce sa fii original daca nimeni nu te remarca ? Cotidianul infrange intotdeauna orice incercare de emancipare a unei flacari launtrice, iar in final, constati ca totul e in zadar. Marin Sorescu spunea ca " lumea se inchide atat de bine intre aceste doua coperti ". Sa fie oare aceste doua coperti banalul si autenticul ? Din nefericire, oamenii nu cauta frumusetea nici macar in aparenta lucrurilor simple, daramite sa incerce sa fie originali.
Avem insa de-a face si cu persoane originale. In ciuda acestui fapt, din talentul lor se intrupeaza alte fiinte ce vor a fi originale. Insa, acestea nu stapanesc prea bine arta autenticului, ci doar se multumesc a imita ceea ce a avut succes. Oare lumea nu s-a saturat de imitatii jalnice ? Dureros este insa faptul ca aceste copii nereusite mai au si dorinta de a se afirma, de a se folosi de sensibilitatea ce se strecoara in condeiul altuia pentru a deveni celebri.
Ceea ce m-a atras la blog-ul acesta a fost pur si simplu originalitatea lui. Vorbeste despre lucruri simple, dar le prezinta intr-o maniera unica : cotidianul devine original printr-o simpla manuire a penei de scris ( fie ea si virtuala ), iar fiecare rand citit iti descatuseaza sensibilitatea. Uimitor este insa ca inca exista persoane inzestrate cu fructul arhetipului, ei privind dincolo de aparente. In universul virtual, poti plagia orice, mai putin frumosul artistic. Leon Stein spunea ca " avand in vedere ca in lumea asta sunt foarte putine persoane inzestrate cu originalitate, in ochii acelei mari majoritati care considera ca are ceva de spus, exista o omogenitate covarsitoare " . Mai simplu spus, toti oamenii sunt la fel, dar cei originali razbesc, dar de ei se agata " falsi admiratori ", ce profita in scop propriu. Cred cred ca lumea asta poate deveni mai buna numai prin persoanele care vor, cele care se alatura si cele care aproba. Numai bine !
In fiecare zi, viata ne arunca in cale o multime de lucruri pe care noi
le catalogam ca fiind " frumoase ". Poate le vedem o singura data in viata sau poate trecem zilnic pe langa ele, fara a stii cat ne sunt de dragi. Constatam doar, dupa o perioada de timp, ca ne lipsesc. Despre lipsurile fiintei umane sunt multe de zis ; nu ne-ar ajunge 9 vieti sa discutam doar despre ele. Defapt, nu sunt sigur daca ne-ar ajunge 9 vieti sa ne descoperim lipsurile.
Originalitatea este cu siguranta unul dintre multele calitatati de care omenirea duce lipsa. Pentru ce sa fii original daca nimeni nu te remarca ? Cotidianul infrange intotdeauna orice incercare de emancipare a unei flacari launtrice, iar in final, constati ca totul e in zadar. Marin Sorescu spunea ca " lumea se inchide atat de bine intre aceste doua coperti ". Sa fie oare aceste doua coperti banalul si autenticul ? Din nefericire, oamenii nu cauta frumusetea nici macar in aparenta lucrurilor simple, daramite sa incerce sa fie originali.
Avem insa de-a face si cu persoane originale. In ciuda acestui fapt, din talentul lor se intrupeaza alte fiinte ce vor a fi originale. Insa, acestea nu stapanesc prea bine arta autenticului, ci doar se multumesc a imita ceea ce a avut succes. Oare lumea nu s-a saturat de imitatii jalnice ? Dureros este insa faptul ca aceste copii nereusite mai au si dorinta de a se afirma, de a se folosi de sensibilitatea ce se strecoara in condeiul altuia pentru a deveni celebri.
Ceea ce m-a atras la blog-ul acesta a fost pur si simplu originalitatea lui. Vorbeste despre lucruri simple, dar le prezinta intr-o maniera unica : cotidianul devine original printr-o simpla manuire a penei de scris ( fie ea si virtuala ), iar fiecare rand citit iti descatuseaza sensibilitatea. Uimitor este insa ca inca exista persoane inzestrate cu fructul arhetipului, ei privind dincolo de aparente. In universul virtual, poti plagia orice, mai putin frumosul artistic. Leon Stein spunea ca " avand in vedere ca in lumea asta sunt foarte putine persoane inzestrate cu originalitate, in ochii acelei mari majoritati care considera ca are ceva de spus, exista o omogenitate covarsitoare " . Mai simplu spus, toti oamenii sunt la fel, dar cei originali razbesc, dar de ei se agata " falsi admiratori ", ce profita in scop propriu. Cred cred ca lumea asta poate deveni mai buna numai prin persoanele care vor, cele care se alatura si cele care aproba. Numai bine !
Am doar 18 ani
De astăzi, colaborez cu Amdoar18ani.ro !
O să puteţi citi acolo ce mai scriu (în limita timpului şi stocului disponibil).
Uraţi-mi succes!
să revin: iupiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii !
O să puteţi citi acolo ce mai scriu (în limita timpului şi stocului disponibil).
Uraţi-mi succes!
să revin: iupiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii !
01.05.2009
despre critică
Walter Anderson ne-a dat un sfat de aur: Lăudaţi cu însufleţire, criticaţi moderat.
Cuvintele mizere nu aduc nimic bun... în schimb, cuvintele frumoase, da. Veţi vedea voi ce.
Desigur, sunt situaţii în care nu eşti de acord cu ceea ce vezi, ori auzi. Hai să zicem că te agasează, enervează. Dar îi poţi spune celuilalt frumos, fără să-l faci să se simtă prost. Punctul de vedere poate fi exprimat şi înţeles şi într-o manieră nesupărătoare. Ca de exemplu, "nu sunt sigur că sunt de aceeaşi părere, dar sunt realmente interesat să aud cum ai ajuns la asta"... Fără un ton ironic. Şi, cel mai important, dar şi cel mai greu: gândeşte-te de două ori înainte să zici ceva. Mereu încerc asta. E dificil, dar atât de important.
Expresiile de genul "criticile sunt constructive", "eu am dreptate, încerc să-l ajut, nu înţeleg de ce s-a supărat", sunt doar o scuză câteodată penibilă. Cum ar fi să-ţi găsească cineva nod în papură? În orice faci, oricât de mult te străduieşti.
Sau cum ar fi ca atunci când cineva se simte bine, e el, tu să îi arunci o privire ironică dezgustată. Detest privirile ironice dezgustate. Poate soluţia ar fi mai simplă: să-i vorbeşti frumos, să-i explici ce te deranjează, sau, să-l suporţi. Poate că aşa l-ai cunoaşte cum e el adevărat, fără să-i fie teamă de dezgustul tău. Fără să-i fie teamă că nu-l placi, pentru că şi "a place" celorlalţi consolidează încrederea în sine.
Poate... Poate că dacă am fi mai toleranţi... Poate că dacă am fi mulţumiţi şi fericiţi cu noi înşine, aşa cum suntem noi, i-am înţelege şi pe ceilalţi. Le-am înţelege neghiobia, entuziasmul, nervii, strălucirea... simplitatea, complexitatea. Poate că atunci nu ar mai fi nevoie să criticăm.
p.s.: vă recomand cu toată căldura blogul www.succesdublu.ro, care mă inspiră şi îmi oferă, câteodată, chiar răspunsuri. Îl găsesc ca o rază de soare a scriiturilor :)
Cuvintele mizere nu aduc nimic bun... în schimb, cuvintele frumoase, da. Veţi vedea voi ce.
Desigur, sunt situaţii în care nu eşti de acord cu ceea ce vezi, ori auzi. Hai să zicem că te agasează, enervează. Dar îi poţi spune celuilalt frumos, fără să-l faci să se simtă prost. Punctul de vedere poate fi exprimat şi înţeles şi într-o manieră nesupărătoare. Ca de exemplu, "nu sunt sigur că sunt de aceeaşi părere, dar sunt realmente interesat să aud cum ai ajuns la asta"... Fără un ton ironic. Şi, cel mai important, dar şi cel mai greu: gândeşte-te de două ori înainte să zici ceva. Mereu încerc asta. E dificil, dar atât de important.
Expresiile de genul "criticile sunt constructive", "eu am dreptate, încerc să-l ajut, nu înţeleg de ce s-a supărat", sunt doar o scuză câteodată penibilă. Cum ar fi să-ţi găsească cineva nod în papură? În orice faci, oricât de mult te străduieşti.
Sau cum ar fi ca atunci când cineva se simte bine, e el, tu să îi arunci o privire ironică dezgustată. Detest privirile ironice dezgustate. Poate soluţia ar fi mai simplă: să-i vorbeşti frumos, să-i explici ce te deranjează, sau, să-l suporţi. Poate că aşa l-ai cunoaşte cum e el adevărat, fără să-i fie teamă de dezgustul tău. Fără să-i fie teamă că nu-l placi, pentru că şi "a place" celorlalţi consolidează încrederea în sine.
Poate... Poate că dacă am fi mai toleranţi... Poate că dacă am fi mulţumiţi şi fericiţi cu noi înşine, aşa cum suntem noi, i-am înţelege şi pe ceilalţi. Le-am înţelege neghiobia, entuziasmul, nervii, strălucirea... simplitatea, complexitatea. Poate că atunci nu ar mai fi nevoie să criticăm.
p.s.: vă recomand cu toată căldura blogul www.succesdublu.ro, care mă inspiră şi îmi oferă, câteodată, chiar răspunsuri. Îl găsesc ca o rază de soare a scriiturilor :)
azi am fost eco !
...cel puţin aşa cred.
pe scurt: ne-am strâns o grămadă de oameni, şi am plantat, conform realitatea.net, 20.000 de puieţi de salcam, pin, molid şi larice, pe o suprafaţă de 6,7 hectare.
Eu am plantat doar 3 copăcei. Unul din ei are şi plăcuţă cu numele. Aşa că peste câţiva ani, mă duc să văd dacă s-a prins şi a crescut "copăcelul meu".
M-am simţit bine. E un sentiment plăcut să contribui (chiar şi puţin), la acţiunile ecologice. Am prins gustul, aşa că de abia aştept alte activităţi de genul.
p.s.: eu nu apar in nici una din poze, asa ca shhhht. aaa. cred ca in penultima poza imi apare parul, atat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)